Batalia de la Calugareni

MihaiViteazuBatalia de la Calugareni a avut loc in 13 august 1595, cand armata condusa de voievodul roman Mihai Viteazul a biruit armata otomanilor, de doua ori mai numeroasa, condusa de marele vizir Sinan Pasa. In cinstea acestui eveniment, pe locul in care s-a dat lupta au fost inaltate doua Cruci de Piatra. 

Mihai Viteazul s-a nascut in anul 1558 si a trecut la cele vesnice in ziua de 9 august 1601, pe campia Turda. A fost Ban al Craiovei, apoi Domn al Tarii Romanesti si conducator al tuturor celor trei tari medievale care formeaza Romania de astazi: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova.

Batalia de la Calugareni a avut loc in contextul mai larg al Razboiului Lung (1591-1606), purtat intre habsburgi si otomani. Mihai Viteazul, voievodul Tarii Romanesti, s-a alaturat aliantei anti-otomane, pentru a scapa de birul tot mai aspru pus asupra tarii.

Dupa ce a scapat de turcii aflati in Bucuresti, in toamna si iarna anului 1594, voievodul Mihai Viteazul a atacat cetatile turcesti de la Dunare si a intra in Bulgaria. Drept urmare, in vara anului 1595, armata condusa de vizirul Sinan Pasa a trecut Dunarea, cu dorinta de a transforma tara in pasalac; a treia tentativa otomana, dupa cele din vremea voievozilor Mircea cel Batran si Radu de la Afumati.

Mihai Viteazul a pregatit lupta intr-un loc strategic si usor de aparat, anume la podul de la Calugareni, peste raul Neajlov. Acest drum spre Bucuresti, in acel loc, trece printr-o regiune mlastinoasa si stramta, asezata intre doua paduri ce exista si astazi.

Lupta de la Calugareni a durat de dimineata pana seara. Cand turcii au trecut podul, Mihai Viteazul i-a bombardat cu tunurile in spatiul ingust in care se aflau, obligandu-i sa se retraga cu pierderi mari. Desi a contraatacat cu toate fortele, avand o armata de doua ori mai numeroasa, Sinan Pasa a pierdut lupta. Mihai Viteazul a avut sub comanda sa doar 10.000 de militari si 12 tunuri mari de camp.

Dupa batalie Mihai Viteazul s-a retras la Stoenesti, Arges, permitand turcilor sa “faca cetate” in Bucuresti si Targoviste. Cateva luni mai tarziu, impreuna cu armata lui Sigismund Bathory, a reusit sa ii infranga pe turci in Batalia de la Giurgiu (15-20 octombrie 1595).

In anul 1682, pe locul in care armata romana a biruit armata paganilor, domnitorul Serban Cantacuzino a ridicat o impunatoare cruce din piatra, inalta de peste trei metri. Pe lateralele interioare ale crucii este descrisa lupta mareata purtata de Mihai Viteazul. In timp, langa Crucea lui Serban Cantacuzino s-a dezvoltat o asezare rurala, numita astazi Crucea de Piatra.

In anul 1862, in vremea lui Gheorghe Bibescu, crucea inaltata de Cantacuzino a fost incadrata intr-o capela, cu geamuri laterale si acoperis din tabla de plumb.

In anul 1913 a fost ridicata o noua Cruce de Piatra, pe varful dealului care strajuieste intreaga vale, de catre sculptorul Oscar Spaethe. La cutremurul din anul 1977, aceasta cruce s-a surpat la pamant, ruinele ei putand fi vazute asezate langa drum chiar si astazi. In anul 1993, cu prilejul sarbatoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a domnitorului Mihai Viteazul, vechea cruce interbelica a fost inlocuita cu o noua cruce, de mari dimensiuni, vizibila si astazi.

Sursa: crestinortodox.ro; Foto: Wikipedia

Articolul face parte din seria Lectia de Istorie din Scoala Tabere cu Suflet