Sf.Gheorghe

Astazi, 23 aprilie, Crestinii il sarbatoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai importanti Sfinti Militari ai Bisericii Crestine. S-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

Iconografia sa il arata pe sfânt călare, doborând cu sulița un balaur. Legenda conform careia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară, este o preluare sincretista a unor mituri cosmogonice.

În conștiința populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase orașe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe și chiar unul dintre cele trei brațe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.

In credinta populara se zice ca atunci cand broastele canta pentru prima data, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfantul Dumitru) si deschide portile naturii catre viata.
In unele zone, in ziua de Sf. Gheorghe (sau Sangeorz), barbatul pune ramuri verzi la stalpii portilor, la ferestre si usi, la grajduri si gradini, dar si la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forte malefice. Aceste ramuri se pastreaza apoi peste an, ca leacuri impotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dau apoi hrana animalelor pentru a le feri de duhurile rele.
Se zice ca fetele mari daca privesc intr-o galeata cu apa la miezul noptii, in ajunul zilei de Sangeorz, isi pot vedea ursitul. In unele zone ale tarii, fetele impletesc cununi verzi si le presara pe ulita. Apoi urmaresc ce feciori calca  pe ele. Daca baietii pe care ii indragesc calca cununele, era semn ca fetele urmau sa se marite in acel an. Apoi coronitele sunt pastrate peste an pentru vraji de dragoste. In alte zone, fetele merg in ziua de Sf. Gheorghe in padure pentru a aduna matraguna, apoi atarna plantele sub streasina pentru a avea petitori bogati.

Si feciorii au ritualurile lor. In ziua de Sf. Gheorghe pleaca in cautarea ierbii fiarelor, planta miraculoasa care deschide orice lacat. De asemenea, in ajun, flacaii pun intr-o dumbrava, intr-un loc ascuns o galeata cu apa. Apoi, la rasaritul soarelui, in ziua de Sf. Gheorghe, pleaca sa vada galeata. Daca in galeata gasesc iarba verde, este semn ca flacaul se va insura in acel an cu fata care ii era draga. Daca e ceva uscat, e semn ca nu se insoara in acel an. Iar daca gaseste pamant, e semn rau si se crede ca feciorul va muri curand.

Sf. Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române, a cărei zi este tot astazi. Sf.Gheorghe este patronul Angliei, al Georgiei și al Moscovei.

Citeste mai multe despre Sf. Gheorghe