Adormirea Maicii Domnului

Pe 15 august, crestinii ortodocsi sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare – cel mai de seamă eveniment religios al Verii.

Adormirea Maicii Domnului reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare, Paştile Verii sau Uspenia – denumirea slava.

La marele praznic al Adormirii Maicii Domnului ne reamintim de evenimentul religios de atunci: Cu trei zile înainte de trecerea la viaţa veşnică, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul ca ea să mute la ceruri.

Într-o zi de vineri, Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramură de finic şi ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de finic la intrarea în Ierusalim. Gavriil i-a zis:”Acestea zice Fiul Tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului.

Ea s-a urcat pe Muntele Măslinilor, unde avea obiceiul să se roage. Acolo s-a întâmplat un lucru extraordinar: pomii care erau pe munte s-au aplecat în faţa ei şi au întâmpinat-o ca pe o stăpână. La întoarcerea de la rugăciune, Născătoarea de Dumnezeu a aprins multe lumânări şi tămâie, şi-a pregătit cele cuvenite pentru înmormântare, apoi le-a chemat pe prietenele şi pe vecinele ei. Le-a arătat ramura de finic, le-a mărturisit ce mesaj i-a adus Gavriil şi le-a spus:”Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul meu”.

După ce a împărţit văduvelor sărace hainele sale, Maica Domnului şi-a făcut rugăciunea, şi-a cerut iertare tuturor şi şi-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc. Atunci un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolillor lui Hristos care au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare, apostolii au ridicat patul mortuar şi au petrecut-o până la mormânt, în grădina Ghetsimani. Acolo, cu toţii au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul Născătoarei de Dumnezeu timp de 3 zile, aşteptându-l pe Apostolul Toma, plecat să împlinească o rânduială apostolică.

La sosire, Apostolul Toma s-a întristat că n-a fost martor la îngropăciunea Maicii Domnului şi a cerut încuviinţarea obştii să se deschidă Sfântul Mormânt să vadă chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo era doar giulgiul, mărturia mutării Maicii Domnului la ceruri cu trup cu tot.

Nu se ştie cu exactitate nici ziua, nici anul morţii Maicii Domnului când aceasta s-a înălţat cu trupul la cer, pentru că în Sfintele Evanghelii nu există astfel de precizări. Dar sărbătoarea îşi are originea în tradiţia bisericii, iar faptele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de biserica din timpuri apostolice.

Amănunte despre evenimentul religios al Adormirii Maicii Domnului se regăsesc în scrierile a patru părinţi orientali: patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. De asemenea, documentele religioase din secolul al V-lea amintesc că, în Siria, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului era cinstită cu mare fast.

Se crede că locul de origine al sărbătorii este oraşul sfânt Ierusalim. Aici se păstrează şi în zilele noastre, nu departe de Grădina Ghetsimani, o biserică înălţată deasupra mormântului Maicii Domnului. Sutele şi sutele de pelerini care vizitează zilnic sfântul lăcaş au prilejul să se închine la o renumiră icoană făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor .

În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.

În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste .

În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice.

În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.

De asemenea, acum se adună ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.

Sursa: crestinortodox .ro