Cu bicicletele la Cetatile Sasesti

In minivacanta de Rusalii (30 mai – 1 iunie) va invitam la o noua Tura Velo la Cetatile Sasesti din Transilvania!
Se spune ca fiecare Biserica Cetate are propria sa poveste unica. Haideti sa vizitam cateva dintre cele mai frumoase Biserci si sa le aflam Povestea!

Anul trecut am vizitat o parte dintre Bisercile fortificate din Transilvania, iar Tura Velo a fost atat de apreciata, incat ne-am gandit sa propunem o noua excursie pe 2 roti in zona:)
De data aceasta ne vom caza in zona Rupea si vom vizita unele dintre cele mai faimoase Biserci, precum si cateva Monumente naturale aflate in zona. Pentru ca tura sa poata fi parcursa atat de adultii antrenati cat si de cei mai putin antrenati si chiar de copii, am creat un traseu de backup, mai usor, in fiecare dintre zile:)
Iata programul, precum si descrierea obiectivelor:

Ziua 1

Ne cazam, apoi ne urcam pe biciclete si mergem pe traseul Dacia – Viscri – Bunesti – Crit – Masendorf – Viscri – Rupea. In aceasta tura vizitam nu mai putin de 5 Biserici fortificate, printre care si renumita Biserica de la Viscri.
Traseu adulti: 53 km, 530 m dif de nivel, drum forestier, poteci
Traseu Copii: 25 km, 200 m dif nivel, drum forestier (intoarcere cu masina)

Dacia
Biserica fortificata din Dacia, judetul Brasov a devenit cunoscuta datorita faptului ca in interiorul bisericii sunt prezervate parti ale unei biserici romane din secolul XIII: spatiul pentru cor si coloanele dintre nava centrala si partile laterale ale naosului.
Biserica a fost transformata in anul 1500, fiind inlaturate partile laterale ale naosului si construindu-se un nivel defensiv desupra corului.
In anul 1845 biserica a fost extinsa spre vest, ridicandu-se un nou turn cu clopot. Incinta din jurul bisericii are forma de patrulater cu turnuri in colturi.

Viscri
Retras de la drumul mare ce leaga Brasovul de Sighisoara, satul Viscri adaposteste una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate sasesti, de altfel fiind una din cele 6 inscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Surprins de frumusetea asezarii fundatia patronata de Printul Charles a renovat biserica si câteva case din localitate redându-le ceva din stralucirea initiala.
Va lasam pe voi sa descoperiti de ce:)

Bunesti
Un document din 1337 il mentioneaza pe Petrus fiul lui Stephan de Boda drept membru al Sfatului Batranilor din Scaunul Sighisoarei. La aceasta data Bunesti era localitate libera apartinatoare a acestui Scaun, fiind a treia ca importanta dupa Saschiz si Archita.
Biserica-cetate din comuna Bunesti (germana: Bodendorf)este o alta biserica fortificata demna de vizitat.
Biserica a fost construita in secolul XIV si fortificata la inceputul secolul XVI.
Este este fortificata print-un simplu zid de aparare circular, prevazut cu mai multe bastioane.
Nava bisericii are deasupra contrafortilor, arcade caracteristice pentru scopuri defensive, in timp ce corul dispune de orificii pentru turnat smoala situate pe doua nivele.
Aceasta este o bazilica in stilul de tranzitie de la romanic la gotic. Altarul este realizat din lemn, in stil clasicist sau neoclasic, dateaza din anul 1805 si este acoperit cu picturi murale in vopsea tempera, deasupra caruia este construita orga in stil rococo. In interiorul bisericii se pastreaza mobile din secolul XVII – galerii si balcoane.

Crit
Localitatea este pentru prima oara amintita in 1322 ca facand parte din posesiunile Abatiei de Carta. Ulterior Crit, Mesendorf si Cloasterf devin sate dependente de Scaunul Sighisoara, pentru ca apartenenta lor definitiva la acesta sa fie hotarata de Cancelaria Transilvana abia la 1863.
Pe locul actualei biserici se gasea o biserica veche, din piatra, consemnata documentar pentru prima data în 1270. Vechea biserica a fost demolata în 1810 si în 1814 a început constructia actualei biserici, în stil neoclasic.
În secolul XV a fost ridicat un zid de incinta cu contur oval neregulat. Se mai pastreza patru din cele cinci turnuri initiale. În sec. XIX a fost demolat zidul interior, iar în 1909 au fost demolate partial magaziile pentru provizii. În 1908, s-a practicat o poarta prin turnul de vest, pentru a permite trecerea dricului. De aceea, turnul se numeste în prezent Leichenturm (turnul cadavrelor).
Turnul din sud, în care se gasea poarta principala, fusese prevazut cu ghidaje pentru poarta buscata. Acesta s-a naruit în 1925. În 1955 s-a naruit si turnul din nord, dar a fost reconstruit în 1957, cu doua etaje.
În biserica se gasesc lazi datate 1666 si 1724. Bancile pictate dateaza din anul 1793. Pe clopote sunt inscriptionati anii 1549 si 1551.

Masendorf
Asezamantul bisericesc din Mesendorf dateaza de pe la jumatatea secolului XIV.
Initial a fost construita in stil romanic, pentru ca mai apoi stilul goticului timpuriu sa puna stapanire pe aceasta. Inca se mai regasesc elemente care subliniaza stilul romanic al constuctiei, precum portalul de vest si cateva elemente arhitectonice.
Tavanul este casetat, balcoanele sunt pictate cu motive traditionale sasesi, iar ferestrele au fost create in stilul gotic. Vechea galerie din lemn inca este pastrata in stare buna. In anul 1653 a fost amplasat altarul poliptic cu patru panouri. Pe acesta sunt ilustrate scene ale Patimilor lui Iisus, dar sunt conturate si chipurile celor patru evanghelisti. In zidul sudic exista o inscriptie ce specifica faptul ca restaurarea fortificatiei a avut loc in jurul anului 1701.
In turnul din vest se gaseste o galerie care poate fi vizitata, iar fortareata bisericii are o poarta cu turn, care, in momentul fortificatiei, a fost dublata cu alt zid de aparare. Siguranta pe care biserica o oferea era data si de contraforturile prezente la altar si la nava. Biserica a fost inconjurata de un plan poligonal neregulat, iar in sud-est si sud-vest este intarita cu turnuri de aparare cu trei etaje.
Biserica Mesendorf este una din putinele biserici ce prezinta un zwinger, constructie specifica arhitecturii fortificate. Biserica prezinta un spatiu ingust intre exteriorul zidului principal si alt zid mai scund. Zwinger-ul are un important rol de obstacol in calea posibililor invadatori.

Ziua 2

A doua zi vom vizita trei Castele, o Cetate romana, mai multe Biserici fortificate frumoasa, precum si cateva Monumente ale Naturii, pe traseul Homorod – Ungra – Hoghiz – Fantana – Bogata – Mateias – Racos

Traseu adulti: 56 km, 250 m dif de nivel, drum forestier, asfalt
Traseu Copii: 21 km, 150 m dif nivel, drum forestier, asfalt

Homorod
Biserica evanghelica fortificata din Homorod, a fost construita în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datata din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserica, incinta fortificata, cu drum de aparare, doua turnuri, doua bastioane si turn de poarta.
La sfârsitul secolului al XIII-lea, localnicii au început constructia bisericii romanice de tip sala, o raritate fata de planul cu trei nave al celor mai multe biserici sasesti. Arcul triumfal este înzidit, iar vechiul cor se afla ascuns în parterul turnului de est. Peretii lui sunt împodobiti cu fresce care dateaza din trei perioade (secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea). Are o sala tavanita cu cor patrat, boltit în cruce pe ogive, absida semicirculara, turn-clopotnita cu tribuna pe vest. Odata cu constructia cetatii taranesti, biserica a fost fortificata, corul si absida fiind cuprinse într-un puternic turn.
Puternica cetate taraneasca saseasca, cu dubla incinta (sec.XV-XVI), ridicata in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec.XIII). Fortificatia care înconjoara biserica evanghelica nu a fost niciodata cucerita. Prima incinta este rectangulara si a fost construita în secolul al XV-lea. Are turnuri pe colturi, cu masiculiuri. Între turnuri, zidurile aveau doua drumuri de straja suprapuse, care se sprijineau pe console de lemn. Pe latura de vest este un mic turn-poarta care strajuieste intrarea.
În cursul secolului al XII-lea, în vremea regelui Geza al II-lea, au venit colonisti din Flandra (hospites flandrenses), care vorbeau o limba putin diferita de cea a sasilor, dar erau tot de origine germana. Ei s-au stabilit pe o colina din apropierea satului Homorod de astazi, iar localitatea se numea pe atunci Petersdorf, dupa Sf. Petru, care era patronul bisericii.

Ungra
Biserica evanghelica fortificata din Ungra este ridicata, probabil, in ultimul sfert al secolului al XII-lea. Planul initial prevedea o bazilica romanica, cu trei nave, cor in forma dreptunghiulara, absida rotunda si un turn-clopotnita orientat spre vest, prevazut cu un portal decorat in stil romanic. S-a renuntat la cele doua nave colaterale dupa invazia tatara din anul 1658, cand edificiul a suferit mari distrugeri. In urma cutremurelor din anii 1802 si 1829, turnul a fost grav avariat, ceea ce a dus la demolarea sa in anul 1843. Din acesta s-a pastrat portalul cu nervuri circulare din bazalt.
Incinta fortificata a bisericii evanghelice a fost construita in secolul al XVI-lea si era alcatuita din ziduri inalte cu turnuri. Accesul in cetate se facea prin intrarea turnului portii, orientat la sud-est. In sud-vest exista asa-numitul “turn al slaninilor”, de forma patrulatera (adevarat frigider natural, in care comunitatea pastra proviziile alimentare), iar la nord-est era un turn pentagonal de aparare,probabil in secolul al XVII-lea. Toate turnurile au fost amplasate in exteriorul perimetrului fortificatiei
In perimetrul localitatii se presupune ca ar fi existat o importanta asezare civila romana, care avea legatura cu castrul Pons Vetus de la Hoghiz, situat pe partea stanga a Oltului.

Hoghiz
Aici vom vizita ruinele castrului roman Pons Vetus, care se intind pana in localitatea Fantana, precum si doua castele medievale.
Aşa-numitul castel Haller este aşezat într-un parc pitoresc, cu vegetaţie bogată, dominat încă de stejari seculari. Adăposteşte acum şcoala generală. Se crede despre el că a fost ridicat în anul 1553, chiar pe ruinele unei mănăstiri medievale din 1311 şi că a ajuns pentru un timp să fie locuit de Gabriel Bethlen. A fost ridicat cu cărămidă şi piatră, şi are acum o clădire principală, anexe şi incintă nu foarte înaltă. Păstrează parte din structura originală, cu două bastioane de colţ, dar şi elemente de interior vechi: bolţi cu penetraţii, arcade, ferestre, poate şi picturi sau stucaturi sub straturile succesive de tencuieli.
În vecinătatea imediată a castelului Haller, la acelaşi număr chiar, se desfăşoară clădirile castelului Kalnoky – corpul principal şi anexele, cu trăsături arhaice, unele cu certitudine amintind de Renaştere: latura dreaptă (parter peste demisol) cu deschideri rectangulare nu foarte largi, flancată la colţuri de două bastioane poligonale cu două niveluri, ce poartă acoperişuri piramidale. În vechime, castelul pare să fi avut o desfăşurare mult mai amplă. Unele dintre elementele sale arhitectonice prezintă similitudini (la ferestre, bastioane) cu ale altui castel din Hoghiz, Guttmann-Valent (nr. 160), acum o clădire cu planul în formă de „L”, cu bastion poligonal la îmbinarea celor două laturi.

Bogata
In satul Bogata se gaseste o foarte frumoasa biserica ortodoxa, monument de arhitectura.
Satuleste atestat inca din secolul al XIII-lea. Se stie ca satenii au construit o biserica de lemn pe amplasamentul actualei biserici, pe care, la 1720 au demontat-o si au transportat-o in satul vecin Lupsa.
Pe locul vechii biserici de lemn s-a construit o biserica din piatra de riu. Aceasta sufera modificari, adaugiri iar in 1954 este demolata urmind a lasa locul unei constructii.
Oamenii, sfidând ateismul agresiv şi oprimant instaurat odată cu comunismul, au început să fasoneze piatra în carierele munţilor Perşani, după planurile întocmite de arhitectul fără arginţi Nicolae Creţoiu , el însuşi fiu al satului Bogata, care a plănuit biserica într-un stil arhitectural de sinteză românească, durată din material nobil: piatră fasonată şi sculptată, frize de marmură, catapeteasmă şi strane din lemn nobil sculptat.
Zidăria este opera unui român de origine italiană, Francisc Dibernardo, pietrar de meserie, care până la vârsta de 70 de ani nu mai construise nimic, nici măcar o căsuţă cât de mică, şi care nici după ce a lucrat şase ani la biserică, punând cu mâna fiecare piatră la locul ei, numerotată după planurile arhitectului Creţoiu, nici după aceea nu a mai construit absolut nimic.

Racos – Castelul Betlen
Amplasat acum la întretăierea a două străzi ale localităţii, castelul se remarcă prin ţinuta-i încă impunătoare, specifică arhitecturii Renaşterii târzii. Descrie o planimetrie dreptunghiulară, cu laturile lungi pe sud şi pe nord, la colţuri cu turnuri circulare. Intrarea a fost fixată la mijlocul laturii de sud, sub protecţia unui turn rectangular ce domină cu înălţimea sa tot complexul. Turnurile circulare din stânga şi dreapta intrării au fost dublate de bastioane cu aspect romboidal, cu un ax împins mult către exterior, acum mult mai joase decât celelalte componente. Interioarele mai păstrează urme ale vechilor decoraţii (console de bolţi, fragmente de la profilaturi din piatră şi stucaturi, ferestre din lemn cu trăsături renascentiste şi picturi al secco). Impresionată este amenajarea coşului de bucătărie care ocupă întregul interior şi acoperiş al turnului rotund, de sud-vest.

Racos – Vulcanul stins si Coloanele de Bazalt
Printre cele mai importante podoabe ale Munţilor Persani se numără coloanele de bazalt. Cele de la Racoş, situate pe malul drept al Oltului, sunt produsul unei cariere exploatate doar în secolului XX. Partea de vest este protejată de lege, ca monument al naturii. Formele poliedrice ating şi înălţimi de până la 12 m. Rezervele de bazalt de la Hoghiz, mai amorfe, sunt acum în exploatare.

Ziua 3

A treia zi vom vizita Cetatea si Biserica Fortificata de la Rupea.
Daca se doreste, se poate face o noua tura pe traseul Rupea – Dacia – Jibert – Lovnic (40 km dus intors) cu vizitarea Bisericilor din Dacia, Jibert si Lovnic.

Cetatea Rupea
Cetatea, aşa cum ni se înfăţişează astăzi, cocotata pe un monolit de granit, este o prezenţă remarcabilă si, in acelasi timp, un loc plin de taine. Are o constructie unica, in forma spiralata – ca un melc – si acoperă o suprafaţă de aproape 11 ha cu ziduri, turnuri şi curţi interioare. Cetatea a fost utilizată înca din preistorie, nu şi în Antichitate, de către daci sau romani. Reprezintă o creaţie medievală, un complex arhitectonic major, cu nivele rezultate în cinci secole de funcţionare.
Anul primei sale consemnări documentare este 1324. Dar acesta nu este al întemeierii, care trebuie să fie anterioară măcar cu câteva decenii. Atunci când a început să funcţioneze, a fost mereu legată de autorităţile publice rânduite într-o ierarhie specifică Evului Mediu: rege – voievod – castelan – scaun şi autorităţi scăunale. Raporturile dintre ele s-au modificat doar în sensul eliminării intermediarilor, astfel încât, la final, dispunem de un centru al scaunului Rupea şi de autoritatea principatului Transilvaniei, intermediată adesea doar de „Universitatea” saşilor (organizarea autonomă), cu centrul de la Sibiu.
Populată intens, înainte de anul 1621, cetatea şi-a dobândit întreaga planimetrie pe care astăzi o regăsim pe teren. Locuitorii săi dispuneau de toate facilităţile: case de locuit (aproape o sută), spaţii pentru administraţia comunităţii şi a scaunului, capelă, casa preotului, loc pentru căruţe, depozite de documente, provizii şi arme, fântână, loc de târg (Cetatea de jos). Probabil apogeul său a fost în secolul al XVII-lea, de când cunoaştem cele mai multe inscripţii de construcţie/reparaţie (din păcate, dispărute în cea mai mare parte). Apoi, la finele veacului, armata habsburgică a folosit cetatea de mai multe ori ca bază de încartiruire şi pregătire de campanie.

Biserica fortificata
Monumentul, aflat în partea nord-estica a pietei orasului, este astazi partial ascuns de cladiri contemporane. În perioada catolica, se stie ca avea hramul Sf. Iacob, însa mentiunile documentare directe mai vechi lipsesc. Judecând însa dupa vechimea cetatii si importanta locului pentru întregul scaun, biserica trebuie sa fi fost întemeiata cel putin la începutul veacului al XIV-lea. Acum, se prezinta ca un edificiu sub forma de sala, cu un cor închis poligonal, având o sacristie rectangulara la nord. Toate portalurile vechi, de la intrarile de sud si vest ale navei si de la sacristie, si tabernacolul nisa din cor ori ferestrele, sunt de factura gotica. Aceste caracteristici arhitectonice o dateaza larg în secolul al XV-lea. Nava a avut si bolti gotice, dar ele au fost demolate în jurul anului 1665, pentru ca ulterior sa fie dotata un tavan din lemn, casetat (1713). Situatia din cor este ceva mai complicata, pentru ca acolo s-au pastrat consolele de sprijin pentru ogivele boltii, iar tencuielile târzii ascund înca elemente vechi. Pe de alta parte, reteaua ogivala, pornita din aceleasi tipuri de console, s-a conservat în mod neasteptat la interiorul sacristiei. Pictura medievala a început sa iasa la iveala înca din perioada interbelica, dar decaparea ei se lasa înca asteptata. Din ea avem la vedere acum o scena cu mai multe personaje, care domina întreaga înaltime a peretelui. Sondaje recente au relevat existenta altor mari suprafete pictate cu fresce, care asteapta sa fie aduse la lumina. Pe aceasta pictura vor fi existat si alte interventii, dintre care este cunoscuta cea cu blazonul breslei pantofarilor, reluat în doua variante (ultima datata în 1802).

Surse: taberecusuflet.ro, ghidvideoturistic. ro, rupeaturistica. ro, bogdanbalaban. ro, mioritix .ro

Ghid coordonator: Radu Savin

---

Costurile Turei Velo: 500 lei /persoana. Un avans de 200 Ron trebuie platit pana marti, 19 mai.
Ce oferim:
– Cazare in camera duble, pensiune de 3 stele- 2 nopti / mic dejun la pensiune / pranz on bike/ ghidare traseu / asistenta tehnica biciclete / si cel mai important, multa voie buna, aer curat si locuri pline de istorie;
– Copii sub 10 ani beneficiaza de 50% reducere;
– Supliment camera single 15%;
La cerere putem oferi urmatoarele servicii:
– Inchiriere biciclete 65 lei/zi;
– Transport persoana plus bicicleta 100 lei.;
– Costurile nu includ intrarea la obiectivele turistice.

Pentru Inscrieri completati Formularul Weekend Activ.

Vezi cum a fost si la Tura Velo la Cetatile Sasesti de anul trecut. Pentru mai multe detalii va rugam nu ezitati sa ne contactati.

---

Aceasta tura inlocuieste Tura Velo din Defileul Dunarii.
Initial, in minivacanta de Rusalii trebuia sa mergem in Defileul Dunarii. Tura a fost propuse de Cristi, care a hotarat sa nu mai colaboreze cu noi. Ca urmare am ales o zona mai apropiata, bogata cultural si cu trasee pe care sa le poata face si copiii:)